Vântul suflă unde voieşte şi tu auzi glasul lui, dar nu ştii de unde vine, nici încotro se duce. Astfel este cu oricine e născut din Duhul. (Ioan 3, 8)
Cuvintele spuse de Mântuitorul către Nicodim par să se transpună muzical în sunetul cavalului lui Mario-Ionuț Lișman, din clasa a XI-a A. Când săltăreț și vesel asemeni unui lăutar, când entuziast și extatic precum rapsodul socratic, când sacerdotal și sobru ca un melod bizantin, când misterios și magic precum un îmblânzitor de dragoni – Mario, cu cavalul său cu tot, vine cu siguranță din altă lume. Este, de altfel, singurul lucru pe care-l știm sigur despre el.
Ba nu, mai știm încă unul: că de curând fabulosul nostru poliinstrumentist a descoperit în sfârșit platforma youtube și a început să încarce videoclipuri acolo. Așa încât nu uitați să-i dați subscribe, dacă sunteți convinși la rându-vă că „muzica înnobilează sufletul”. Îl puteți asculta ori de câte ori sunteți triști, sau veseli, sau așa și-așa:
În cadrul festivității de premiere a Festivalului-concurs „Folclorul la români”, Corul de fete al Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga”, condus de domnul profesor Laurențiu Palade, a intonat cunoscuta cântare ortodoxă Тебе поем („Pe Tine Te lăudăm”). Imnul face parte din Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur – mai exact din momentul epiclezei (rugăciunea de invocare a Sfântului Duh, pentru prefacerea Darurilor în Trupul și Sângele lui Hristos).
Mulți compozitori mari, precum Piotr Ilici Ceaikovski, Serghei Rahmaninov sau Pavel Cesnokov, au pus pe note, în manieră proprie, acest imn. Dintre toți, domnul profesor l-a preferat pe Dmitry Bortniansky (1751-1825), un lemkiano-cazac născut în Hetmanatul căzăcesc, astăzi parte a Ucrainei. Potrivit lui Hector Berlioz, muzica lui Bortniansky e „o țesătură de armonii imposibil de pus laolaltă, suspine, murmure vagi pe care le auzi câteodată în vise, și, din când în când, acele accente care, prin intensitatea lor, seamănă unor strigăte, îți cuprind deodată inima, îți apasă pieptul și îți opresc răsuflarea. Iar apoi totul se stinge într-un descrencendo incomensurabil, vaporos, celest; ca și cum un cor de îngeri s-ar ridica de pe pământ spre a dispărea treptat în înălțimile empireului”.
🎼
Așa cum am amintit, acest moment artistic a fost ocazionat de premierea ediției inaugurale a Festivalului-concurs „Folclorul la români”, organizat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani. Festivalul face parte din proiectul „Valențe estetice ale specificului național”.
La această ediție, Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” a obținut nu mai puțin de șase distincții:
MARIO-IONUȚ LIȘMAN (caval) – clasa a X-a A – premiul I, cu media 10 (zece), la categoria Interpretare instrumentală; piesa „Brâu oltenesc”
MARIO-IONUȚ LIȘMAN (fluier) – premiul II la categoria Interpretare instrumentală; piesa „Jocul măștilor”
Același MARIO-IONUȚ LIȘMAN (clarinet) – premiul III la categoria Interpretare instrumentală; piesa „Sârba”
COSMIN-ANDREI LALAC (caval) – clasa a X-a A – mențiune la categoria Interpretare instrumentală; piesa „Hora moldovenilor”
DENISA-IULIANA APETRĂRIȚEI – clasa a X-a C – premiul I la categoria Interpretare vocală folclorică; piesa „Bătuta ca la Botoșani”
CORUL DE FETE AL LICEULUI PEDAGOGIC „NICOLAE IORGA”, dirijat de domnul profesor Laurențiu Palade – premiul I, cu media 10 (zece), la categoria Coruri; piesa „Cetera cu patru strune”.
Codruț-Victor Știrbu este elev în clasa a IX-a E, profil Științe ale naturii. Îi plac româna, matematica, religia și toate celelalte obiecte și se pregătește zi de zi conștiincios la toate materiile. Dragostea sa cea mai mare este însă muzica, pe care o slujește cu talent și seriozitate.
Codruț reprezintă, cel mai probabil, o dinastie de rapsozi voroneni ale cărei origini se pierd în negura timpului. Nu vom stărui asupra numeroaselor premii obținute de tânărul nostru artist de-a lungul scurtei cariere, nici asupra aparițiilor sale tv, întrucât maniera interpretativă și prestația sa, deopotrivă sobră și veselă, vorbesc de la sine.
Mai multe, cu și despre Codruț, găsiți pe contul său de youtube și pe pagina oficială de facebook. Iar în caz că nu v-a convins bucovineanul și, în același timp, franciscanul cuc-frățior de mai sus, mai adăugăm o piesă:
