Florian Colceag

Asociația Educatori creativi – copii inventivi ne comunică:

Avem deosebita plăcere şi onoare de a-l avea din nou în mijlocul nostru luni, 11 noiembrie 2013, pe domnul FLORIAN COLCEAG – profesor doctor, preşedintele Asociaţiei IRSCA Gifted Education, expert international in educația excelenței – „antrenorul de genii”, doctor în economie, membru al Clubului de la Roma, preşedinte al Institutului Român pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Education.

Profesor, matematician, 20 de ani de experienta în gifted education și în antrenarea copiilor olimpici la matematica cu care a obtinut 84 de medalii de aur la competiții internaționale de matematica – record mondial în materie; reprezentant în România al World Council for Gifted and Talented Children.

Tema conferinţei interjudeţene:
SOLUŢIONAREA CRIZEI ACTUALE – ŞANSĂ PENTRU VIITORUL COPIILOR NOŞTRI

• luni, 11 noiembrie 2013, între orele 15-19;
• locaţia: Teatrul ,,Mihai Eminescu” Botoşani;
• taxă de participare – 20 lei;
• participanţii vor primi adeverinţe, în baza parteneriatelor încheiate cu I.Ş.J. Botoşani, C.C.D. Botoşani,Primăria Botoşani;
• pot participa persoane din toate domeniile de activitate interesate de această temă;
• confirmarea participării , de preferat, până pe 9 noiembrie, în vederea bunei organizări a evenimentului deosebit.

Relaţii suplimentare şi confirmarea participării :
– doamna Florentina Dănilă, profesor pentru învăţământul primar şi preprimar la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Botoşani, preşedinte asociaţie; e-mail: florentinadanila@yahoo.com;
– doamna Marilena Chelariu, profesor pentru învăţământul primar şi preprimar la Liceul Teoretic ,, Nicolae Iorga” Botoşani;
– doamna Daniela Simion, profesor pentru învăţământul primar şi preprimar la Liceul Teoretic ,, Nicolae Iorga” Botoşani;
– domnul Nelu Ţibichi, profesor la Liceul Teoretic ,, Nicolae Iorga” Botoşani.

FLORIN COLCEAG, „antrenorul de genii… by medialert

Noi, românii, suntem inteligenţi individual, dar nu suntem inteligenţi în grup… Pentru a putea pune la punct programe care să genereze resurse din nimic trebuie să colaborăm. Ca să putem colabora trebuie să începem să vedem calităţile celorlalţi. Dacă suntem slabi putem fi cuceriţi, oricine face ce vrea din noi… Noi suntem într-o criză. Criza poate fi fatală sau ne poate scoate oameni.

Ni s-au indus [ca popor] anumite trăsături, ca să devenim slabi. Daca suntem slabi, putem fi cuceriți, oricine face ce vrea din noi… Nu avem respect, ne-am învățat să nu respectăm nici resursele, nici valorile. Ne-am învățat să fim risipitori, să fim nesimțiți, să nu vedem durerea altuia, să trecem indiferenți, să nu ne pese, să fim cinici și acuma ne costă.

emisiunea Jocuri de putere, realizator Rareş Bogdan,
Realitatea TV, 17 octombrie 2013

Eu sunt specialist în geniile tari, am şi format o grămadă de genii şi îi recunosc pe stradă numai după mers, ca să nu spun după altceva, pe cei care realmente au această capacitate. Am găsit inteligenţe foarte înalte la foarte puţine popoare: la chinezi, la indieni, la ruşi, la evrei şi la români. Românii se caracterizează printr-un cuvânt care spune totul: complexitatea. Capacitatea integratoare pe multe domenii şi pe mai multe dimensiuni ale problemei şi nivele de complexitate. Aceasta este caracteristica inteligenţei româneşti. Dată, în mod paradoxal, tocmai de această paradigmă a prostului satului. Pentru că oamenii aceştia s-au confruntat cu o situaţie absolut uluitoare. Nefiind sprijiniţi, au trebuit să se lupte cu o diversitate de probleme şi atunci au dezvoltat o capacitate de a rezolva probleme de mare complexitate care este extraordinară şi aproape unică. Nu e chiar unică, dar este, la câteva popoare menţionate, mai prezentă. Alte popoare au alte tipuri de genialitate. Tehnică, administrativă, etc. etc. Dar noi suntem oamenii haosului. Noi înflorim în haos. Şi asta este partea extraordinară. Faptul că au plecat din ţară milioane de români care erau profesionişti şi aşa mai departe, nu ne-a împuţinat populaţia de genii. Faptul că ne-am confruntat şi ne confruntăm în continuare cu problemele pe care le avem de înfruntat acum, nu ne diminuează genialitatea. Din contră, cei care ies acum, generaţiile mici, au nişte abilităţi absolut fenomenale la vârste mici şi multe dintre ele rămân şi mai târziu. La nivelul vârstelor mici, capacitatea de a observa semnificativul şi de a face scenarii pertinente este egală cu a evreilor şi este foarte înaltă, dar, din păcate, neîncurajată. Dacă ar fi încurajată, noi am ajunge să performăm, la fel ca evreii, pe o grămadă de direcţii. Mai departe, este inventivitatea şi creativitatea care se dezvoltă exploziv, până la vârsta de 12 ani. Nefiind încurajată, mai târziu nu se mai dezvoltă. Unde există un mediu de încurajare, continuă să se dezvolte şi ajunge la nivele extrem de înalte. Mai departe, în adolescenţă, apare vizionarismul şi capacitatea de integrare pe foarte multe planuri, la mulţi copii, dar, pe de altă parte, şi tendinţa de a scăpa de sistem, care îi gâtuie, nu îi lasă să meargă mai departe şi să respire. Atunci, se petrece şi exodul de creiere tinere în afară. Noi, de fapt, hrănim vestul cu inteligenţe.

jurnalul.ro, 12 august 2013

Bacalaureatul nu se mai justifică în nici un fel, pentru că nu mai reprezintă decât o sperietoare pentru copii… Iniţial, în copilăria mea, bacalaureatul se chema examen de maturitate şi verifica maturitatea gândirii copiilor, a înţelegerii, a cunoaşterii, faptul că ei pot intra în lumea adulţilor şi se pot descurca. La ora actuală, bacalaureatul este o formă fără conţinut, o constricţie, pe care copiii nu o apreciază, din cauza asta au şi rezultate proaste. Bacalaureatul nu face decât să le frâneze cariera. Şi nu e numai la noi. S-a renunţat la bacalaureat în toată lumea. Forma veche se mai practică doar în Germania, Franţa, Bosnia. Iar diferenţa dintre bacalaureatul francez şi cel românesc este foarte mare. Acolo li se cere să demonstreze că ştiu să gândească, nu că au cunoştinţe şi trebuie să le repete. Inutilitatea actului în sine e cel care demoralizează, nu inteligenţa copiilor. Este o ştachetă pusă greşit, nu prea sus. Nu-i motivează. „Iau bacalaureatul. Şi ce?”, „Mă duc la facultate. Şi ce, la ce îmi foloseşte?”

romanialibera.ro, 18 iunie 2013