TeodoraPalade, olimpica noastră multipremiată din clasa a XI-a B și fiica domnului profesor Laurențiu Palade, a participat ieri la emisiunea X Factorde pe antena1. Ea a trecut fără probleme în etapa următoare, obținând patru de DA.
Nu știm cum se va încheia această experiență, dar suntem convinși că, dincolo de preferințele celor care au votat și dincolo de impresiile pe care le-a lăsat Deliei și lui Ștefan Bănică Jr, Horia Brenciu și Carla’s Dreams, există o viitoare carieră muzicală de senzație. Felicitări, Teodora, și mult succes pe mai departe!
«Olimpică, viitoare profesoară și complet dedicată lumii muzicale, Teodora Palade urcă vineri seara pe scena X Factor, fiind pentru prima dată la un concurs.
Elevă la un liceu cu profil pedagogic, Teodora Palade a absolvit gimnaziul cu media 9,97, şi a intrat la liceu cu media 9,70 și a fost premiată și la olimpide. În timpul liber își face însă timp și pentru marea ei pasiune: muzica.
„Am hotărât să îmi dezvolt pasiunea pentru muzică și îmi editez singură videoclipurile pe canalul meu de Youtube. Am până acum 15. M-am rugat mult de părinții mei să îmi cumpere un microfon, o placă audio externă și o cameră”, a povestit Teodora, care s-a dovedit foarte creativă. Astfel, pentru a obține în studioul improvizat sunetele de care are nevoie, folosește sticle cu apă, bănuți sau zahăr.
Teodora, care provine dintr-o familie în care muzica este o tradiție, cântă la vioară și la pian încă de la vârsta de 8 ani. Destul de sigură pe ea, adolescenta de 16 ani din Botoșani, a fost complet dezarmată însă când Ștefan Bănică a oprit-o înainte de a termina de cântat. Tensiunea a continuat când și Delia s-a arătat de acord. „Mi se pare că ești între stiluri și nu știi ce să alegi. Trebuie să uiți tot ce știi și să o luăm de la capăt”, a sfătuit-o jurata.»
„Pâinea albă sau neagră a cântecului şi vinul său amar sau dulce se află azi pe masa, pe iarba sau piatra care ţine loc de masă a orişicărui om. Graţie creatorilor ce cu flacăra magică a inimii lor ştiu să îmblânzească vremea supramotorizată, se apropie om de om, neam de neam, popor de popor. Compozitorul Eugen Doga este unul dintre ei. Am văzut acasă la el clituri de scrisori, grele de aurul recunoştinţei înfometaţilor şi însetaţilor de cântec, din atâtea aşezări omeneşti, scrisori care, păstrate în loc de bani, ar putea hrăni sufletul artistului o viaţă întreagă.
În cântecul lui Doga se poate trăi şi visa. Se poate trăi din plin şi visa spre mai bine. În cântecul său nu te poţi plictisi, nici dispera…
Spunea cineva atât de exact, că-n limba maternă este omul acasă. Acasă ne simţim şi în cântecul lui Doga, în cel izvorât din cele mai adânci straturi ale melosului nostru popular.
„Eu nu cânt că ştiu să cânt,/ Dar mi-i drag acest pământ”, ar putea rosti compozitorul, aidoma cântăreţului anonim… Eugen Doga nu copiază creaţia populară, el trece uşor prin ea ca un copil prin roua dimineţii.
Eugen Doga s-a topit în cântec ca mirosul de brad în aerul munţilor. Nu el îşi spune azi cântecul, ci cântecul pe el ni-l spune…”
Grigore Vieru
Astăzi, februarie 16, an de grație 2017, elevii și profesorii Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” au trăit marea bucurie a unei întâlniri cu un om de geniu și patriot prin definiție, o mare personalitate a artei în general și a muzicii în special, compozitorul român de sorginte basarabeană EUGEN DOGA. Muzician, dirijor, profesor și – pentru un scurt timp – politician, academicianul Eugen Doga este cunoscut în toată lumea pentru inegalabilele sale coloane sonore pentru film și scenă, dar și pentru baletele ce s-au jucat la Balșoi și în multe alte prestigioase teatre ale lumii.
Pentru 60 minute Sala de Muzică a LPNI astăzi a fost plină de emoție și bucurie. Mai intai, a fost bucuria șansei de a asculta amintiri depănate firesc, cald și cu umor de către celebrul compozitor – valsul care l-a făcut celebru și care a fost ales de ruși pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci. Talentul incontestabil al lui Eugen Doga este recunoscut acum și de UNESCO, pentru care valsul (inclus în coloana sonoră a filmului „Gingaşa şi tandra mea fiară”) este numit a patra capodoperă muzicală a secolului XX.
Emoția transmisă cand maestrul a interpretat la pian două din piesele sale ce au făcut înconjurul lumii a punctat momentul de final al întalnirii.
Alături de Eugen Doga s-a aflat conducerea liceului, presa locală, domnul prof. Laurențiu Palade și corul LPNI, și nu în ultimul rand, doamna Lili Bobu, fostă absolventă a liceului, care a făcut posibilă această acțiune.
Prof. Cătălina Melniciuc
Asociația Culturală „Regal d‘Art” continuă prin proiectele culturale promovate să plaseze arta pe locul meritoriu. La invitația președintei asociației, d-na notar Lili Bobu, urbea noastră îl are ca oaspete de onoare, în perioada 16 – 18 februarie 2017, pe academicianul Eugen Doga, maestru emerit al artei, „Artist al Poporului”, omul mileniului, ambasador al culturii române și universale, ales să incendieze cu harul domniei sale scena, una dintre cele două sute de mari personalități ale lumii din toate timpurile.
Maestrul Eugen Doga este compozitorul care a creat și a interpretat, cu excepția muzicii de operă, toate genurile muzicale clasice:
muzica pentru peste 200 de filme (artistice, de ficțiune, documentare, de animație), memorabile fiind coloanele sonore ale filmelor ,,Șatra”, ,,Lăutarii”, ,,Anna Pavlova”, ,,Patul lui Procust”, ,,Nuntă la palat” etc. Valsul din filmul ,,Dulcea și tandra mea fiară” (ecranizarea nuvelei ,,O dramă la vânătoare” de Anton Cehov), piesă care a devenit imnul oficial al Jocurilor Olimpice de la Moscova (1980) și al Jocurilor Olimpice de la Soci (2014), a fost declarat de UNESCO una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX;
muzică de stradă: poeme simfonice, muzică vocală și instrumentală de cameră, romanțe, cântece pentru copii, balet (,,Luceafărul”, balet în opt tablouri, libretul de Emil Loteanu după poemul eminescian).
Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stillistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, vibrantă și sinceră, cucerind ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică. Ajuns la vârsta înțelepților atenieni, maestrul și-a exprimat dorința să prezinte la Botoșani proiectul ,,Dialogurile dragostei” (dialoguri muzicale create pe versurile poeților Mihai Eminescu și Veronica Micle) într-un concert aniversar (80 de ani de viață), în colaborare cu orchestra simfonică a Filarmonicii ,,Botoșani”, sub bagheta apreciatului dirijor și compozitor Marius Hristescu. În tumultul cotidian, acest discurs artistic nobil este salvator, datorând cu toții o reverență fenomenului cultural Eugen Doga.
Asociația Culturală „Regal d‘Art” a inclus pe agenda botoșăneană a maestrului două întâlniri memorabile cu elevii Liceului Pedagogic ,,Nicolae Iorga” (prin implicarea inspectorului școlar prof. Laurențiu Palade și a directorilor instituției: prof. Mirela Sănduleanu și prof. Roxana Vatavu) și elevii Liceului de Artă ,,Ștefan Luchian” (directori: prof. Beatrice Cătălina Păpădie și prof. Ionuț Manta), care au pregătit momente artistice inedite, emoționante, impresionându-l pe invitatul de onoare prin măiestria artei lor.
… și „compania de sunet” (vorba unui regretat chitarist): Cezar Murariu și Silviu Cojocaru.
Ionuț-Daniel Iorga (clasa a XI-a A) este, în timpul liber, vedetă la ATOR (Asociația Tineretului Ortodox Român) – filiala Bucecea. Piesa interpretată mai sus se numește „Cântec de mahala” („Leliță Săftiță”) și face parte din controversata colecție „Spitalul amorului”, a lui Anton Pann.
Dani cântă la chitară și cu vocea. Sora sa, Lavinia, este și ea absolventă a Liceului nostru, la același profil (pedagogie), promoția 2013, clasa doamnei profesoare Viorica Corolea.
Înregistrare de arhivă (Festivalul „Satule, mândră grădină” – Bucecea 21 mai 2010).
Marius este în prezent în clasa a IX-a C și multilaureat al concursurilor de fizică și informatică.
Frații săi mai mari, Adrian, Cristian și Petrică, absolvenți ai Școlii populare de artă și ai Liceului „Ștefan Luchian”, sunt și ei muzicieni desăvârșiți și l-au „contaminat” de mititel cu pasiune și talent pentru muzică. Printre instrumentele la care Marius știe să cânte se numără fluierul, clarinetul, saxofonul, ocarina, fluierele îngemănate, cavalul, pianul și altele.
