dsc_5490
– click pe poză pentru galeria foto –

Trupa ALTER, condusă de doamna Silvia Răileanu, a cucerit trofeul Festivalului Lyceum, cu spectacolul „Miorița” după Vasile Alecsandri. Artiștii noștri au surclasat trupele de teatru ale Colegiilor A. T. Laurian, Mihai Eminescu și Octav Onicescu, care s-au ales și ele (în ordinea amintită) cu premiile I, II și III.

Este pentru a doua oară când Liceul nostru obține o asemenea performanță, după ce, în 2008, senzaționala punere în scenă a piesei Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, sub bagheta aceleiași minunate actrițe Silvia Răileanu, ne-a adus pentru prima oară mult râvnitul trofeu.

Nu este singura distincție cu care s-au întors tinerii noștri actori în devenire de la acest festival. Gabriel Murariu (Baciul moldovan), la categoria Cel mai bun rol principal masculin, și Cosmina Pleșca (Miorița), pentru Cel mai bun rol principal feminin, au primit câte o nominalizare. Alexandra Mardar (rolul Regizor) a intrat în posesia premiului pentru rol secundar feminin.

Felicitări tuturor celor care au urcat pe scenă și felicitări doamnei Silvia Răileanu pentru acest succes!

Mioriţa este o piesă de teatru despre trădare. Trădare, trădare, ar spune conu’ Iancu, dar s-o ştim şi noi. Şi cea care ne informează este Mioriţa, balada populară, culeasă de Alecsandri. Intriga este formată din complotul regional a doi ciobani împotriva celui de-al treilea, pe motiv că este mai bogat, mai înzestrat. Mioriţa este vocea care avertizează viitoarea victimă, însă aceasta îi aminteşte că ea este genul care acceptă resemnată soarta care va veni. Nu ştim în baladă dacă uciderea ciobanului are loc sau nu, efectele speciale ne arată ceva după cortină, dar ele sunt efecte speciale. Balada se încheie cu dorinţa ciobanului ca mama sa să nu afle adevărul, ci să i se invoce o nuntă cosmică în care fiul este mirele.

Piesa de teatru a Silviei Răileanu şi a trupei Alter a revigorat această baladă, întegrând-o în contextul dragostei de literatură veche specifică spiritului romantic, tragic şi visător, care îi caracterizează pe artişti. Silvia a exploatat la maximum valenţele patriotice ale textului, folosind costume populare pentru a reda atmosfera rural-moldovenească, laviţe, ulcele, cergi, strigături, dansuri populare – hora, de exemplu -, doine, steaguri fluturânde pentru a reda dragostea înflăcărată de ţară, imagini care sunt laitmotivul spectacolelor sale din ultimii ani, dacă ne referim şi la multiplele reprezentaţii ale piesei Bună seara, domnule Eminescu, care ne aminteşte de actorul favorit al publicului Ovidiu Cosovanu, acum student la actorie la Bucuresti, de Ady Angheluș care ţinea mereu stindardul sus şi de Andrei Iurescu, cel care nu pleca acasă fără un premiu şi care este acum student la Facultatea de Teatru din Iaşi.

Spectacolul a avut efecte scenice interesante, create din lumini şi umbre, o muzică specifică momentelor de intensă tensiune dramatică, actori care au surprins prin apariţia printre spectatori, impresionând plăcut şi emoţionant, roluri de grup dinamice şi, bineînţeles, ceea ce face piesele Silviei uşor de remarcat, folosirea în mod ingenios a actorilor pentru a reda mobilierul sau siluetele animalelor, proiectate pe uriașul panou de fundal. În ansamblu, piesa a constituit un amestec inedit și atractiv de tragic și comic, de exuberanță și tristețe, de gesturi solemne și de mici întâmplări cu tâlc, de lirism și de epic, coeziunea ei fiind asigurată nu doar de motivele mioritice, ci și de afirmarea atașamentului față de folclorul românesc.

Tinerii actori au interpretat roluri dificile, multiple, unele greu de definit, care au scos în evidenţă efortul deosebit şi dorinţa de a fi auziţi şi remarcaţi, mai ales că unii dintre ei nu au mai jucat niciodată într-un spectacol de acest tip.

Piesa a primit numeroase premii, încununate cu Trofeul festivalului şi aprecieri de la domnul actor şi profesor doctor Marius Rogojinschi, pe care şi noi îl salutăm şi îi dorim Paşte fericit!

prof. Speranța Lemny, prof. Alina Mavrescu