Tăierea-împrejur a Domnului. Filă din Menologhionul lui Vasile al II-lea, sec. XI.

Domnul tuturor tăiere-împrejur rabdă şi greşelile oamenilor, ca un bun, le taie astăzi, dând mântuire lumii. Se bucură deci întru cei de sus şi Ierarhul Ziditorului şi Purtătorul de lumină, dumnezeiescul slujitor (μύστης) al lui Hristos, Vasile.

„După înconjurarea crugului anului”, cum spun vechile Mineie, sunt două mari sărbători ortodoxe. Prima este Tăierea-împrejur a Mântuitorului, rânduială a Legii vechi căreia Pruncul născut la Betleem i s-a supus cu smerenie. Cu acest prilej, El a primit numele Iisus (ebraicul יהושע sau aramaicul ישוע), adică „Dumnezeu (este) mântuire”: Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor dedesubt (Filipeni II, 9-10).

Un nume frumos este și cel al Sfântului Vasile cel Mare, Βασίλειος (Basileios) însemnând „împărătesc”. Sfântul Vasile a trăit în veacul al IV-lea și a fost episcop al Cezareei Capadociei, frate al Sfântului Grigorie de Nyssa și camarad al Sfântului Grigore Teologul. Viețile Sfinților îi fac un portret foarte amănunțit: „Şi era Sfântul Vasile om foarte înalt la stat şi drept ca o făclie; uscăţiv şi slăbit de ajunare şi de veghere; oacheş la faţă, dar obrazul îngălbenit; nasul lunguieţ; sprâncenele cercuite şi plecate, asemenea omului gânditor; fruntea încreţită; umerii obrajilor ieşiţi, tâmplele adâncite; cam pleşuv la păr; cu barba destul de lungă, căruntă pe jumătate.”

Sfântul Vasile este cunoscut pentru munca sa filantropică: a întemeiat din banii proprii, în vreme de foamete, o cantină pentru săraci și i-a îndemnat pe cei bogați să-și deschidă hambarele; a dispus ca, pe lângă fiecare parohie a diocezei sale, să existe câte o casă de oaspeți pentru cei săraci și bolnavi; a clădit, în Cezareea Capadociei, un ansamblu numit „Basiliada”, alcătuit dintr-un azil de bătrâni, un spital, școli pentru copii orfani, un han pentru călători și pelerini ș.a.m.d., ansamblu finanțat de Biserică.

Sfântul Vasile este recunoscut și ca mare teolog și „magistru al științelor frumoase”, cum îl numește Acatistul său. Una din operele sale cele mai interesante este colecția de Omilii la Hexaimeron, un comentariu la cele șase zile ale Creației care compendiază științele naturale ale vremii și care țese felurite reflecții teologice și morale pe observațiile acestor științe. Una din aceste omilii spune: Tatăl luminii celei adevărate, Cel ce a împodobit ziua cu lumină cerească, Cel ce a luminat noaptea cu strălucirile focului, Cel ce a pregătit odihna veacului ce va să fie cu lumină spirituală şi fără de sfârşit, să vă lumineze inimile voastre cu cunoştinţa Adevărului, să păstreze viaţa voastră fără poticneli, dându-vă să umblaţi ziua cu bun chip, să străluciţi ca soarele în strălucirea Sfinţilor spre laudă mie în ziua lui Hristos, Căruia slava şi puterea, în vecii vecilor. Amin.
Această binecuvântare poate fi și urarea noastră către cei ce poartă numele Sfântului Vasile: domnii profesori Vasile Mardare și Vasile Axinie, elevii noștri Victor-Vasile Barbălată (9B), Mădălin-Vasile Burlă (9E), Ștefan-Vasile Micu (11C), Andrei-Vasile Ciornohac (11E), Nicoleta-Vasilica Clătinici (12E), foștii noștri elevi Vasile Ivanov (absolvent LTNI 2008), Oana Vasilica Butnariu (absolvent LTNI 2010), Vasile Frunză (absolvent LTNI 2013) și părintele Vasile Acatrinei, parohul bisericii „Sfântul Spiridon”, cu care școala noastră are o strânsă colaborare.

Îi dorim domnului profesor Vasile Mardare multă sănătate și îi așteptăm cu drag revenirea la catedră.